Avem o sală de sport, ce facem cu ea?

,,Pe locul unde se afla actuala sală de sport a liceului Nicolae Bălcescu, era un teren viran, în 1967 a fost amenajat un teren de sport şi în anii `70 a fost construită actuala clădire, sală de sport şi ateliere pentru instruire practică”

După 1989, spaţiile adiacente au fost folosite sporadic, ca spaţii de depozitare şi pentru închirieri. De la construcţia acestei clădiri complexe  şi până în prezent, nu au fost executate niciodată lucrări de reabilitare”

 Atât în şcoala generală, cât şi în liceu,  am fost indiferent faţă de orele de sport din câteva motive elementare:

1. nu înţelegeam la ce-mi folosesc

2. eram obligat să fac încălzirea aia plictisitoare şi nu pricepeam de ce

3. aveam orele acelea de „gimnastică” de-a dreptul plictisitoare şi aşa mai departe...

Profesorii de educaţie fizică pe care i-am avut, nu prea mi-au dat multe explicaţii. Spre exemplu, dacă mi-ar fi explicat, la momentul acela de elev, la ce mi-ar folosi sportul, la ce foloseşte fiecare mişcare, la ce-mi va ajuta în viitor, lucrurile s-ar fi schimbat complet. ..

Abia acum la 42 de ani am aflat şi abia acum înţeleg celebrul dicton „minte sănătoasă în corp sănătos”. Abia acum înţeleg de ce marile instituţii de învăţământ: Cambridge, Harvard, Yale, Stanford pun un mare accent pe educaţie fizică, pe participarea a cât mai mulţi elevi într-o formă de practicare a unui sport, oricare ar fi el. Nu mai vorbesc de competiţiile sportive care se organizează între ele…

Bineînţeles că baza sportivă a acestor instituţii este la loc de cinste, lucru la care instituţiile de învăţământ româneşti, deocamdată nu poate decât să viseze.

Eu cred că Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” merită măcar o sală de sport multifuncţională în care elevii să poată desfăşura o oră de educaţie fizică în mod cât mai decent, atunci când vremea de afară nu le permite, să nu calce din greşeală în vreo baltă de apă pătrunsă prin acoperişul sălii construită de prin anii ’70 şi nereparată capital niciodată până acum…

Discutând cu actuala conducere a liceului, am consemnat faptul că s-a intenţionat să se execute reparaţii majore la sala de sport şi construcţiile anexe (foste ateliere de lucru pentru instruirea practică a elevilor liceului deoarece, în vremea comunistă, liceul L.T.N.B. avea un profil tehnologic). Pentru executarea reparaţiilor s-a trecut iniţial la o estimare a valorii lor,  făcându-se un studiu de fezabilitate. Numai tariful acestui studiu s-a ridicat la fabuloasa sumă de 50-60.000 lei, iar valoarea reparaţiei … nu ar încăpea pe un rând zerourile acelei sume (în lei vechi)… Văzându-se în faţa unei ,,misiuni imposibile”: găsirea unei sume imense pentru executarea reabilitării, conducerea liceului a adoptat politica „paşilor mărunţi”, prin executarea reparaţiilor pe bucăţi.  Din puţinii bani existenţi, s-a amenajat o sală de gimnastică şi s-au început lucrări la celelalte spaţii. Au fost puse câteva geamuri termopan, s-au turnat şape pentru pardoseli şi se lucrează la amenajarea lor.

S-a executat reabilitarea de la „zero” a instalaţiei sanitare şi de încălzire, valoarea ridicându-se la 16.000 de lei. Pentru unii oameni de afaceri, această sumă cred că este ce  se cheltuie într-un weekend în străinătate, dar pentru liceu, credeţi-mă este foarte mare.

Ultima reparaţie executată la sala de sport este reabilitarea unei părţi din acoperiş, mai exact partea de nord, costurile ridicându-se la 34.000 lei.

Ţin să precizez că toate reparaţiile executate la această sală de sport s-au executat doar din fondurile proprii ale liceului şi nu din alte surse de finanţare.

Aici mă opresc cu toate aceste date tehnice care nu fac decât să plictisească cititorul, dar eu nu fac decât să trag un semnal către toţi cei care au absolvit acest liceu cu prestigiu în Medgidia, toţi cei care îşi pot permite să facă un gest cât de mic, un sfat, o mână de ajutor, o mică donaţie, chiar o susţinere a proiectelor liceului care se discută în adunarea Consiliului Local Medgidia.

Ştiu, veţi spune că visez frumos… dar eu vă răspund că nimic nu este imposibil…

Sincer, doresc ca fiica mea, care este actuală elevă în acest liceu în clasa a IX-a, să aibă un spaţiu unde să-şi desfăşoare ora de educaţie fizică aşa cum a avut la Şcoala nr. 2…

Viorel CONSTANTIN

Asociaţia ,,COMITETUL DE PĂRINŢI LTNB MEDGIDIA”