LEN, anul si modificarea....

,,Pe 26 februarie, Comisia de învățământ a Camerei Deputaților a adoptat amendamentul depus de ministrul Educației, Remus Pricopie, privind revenirea la gimnaziul de patru ani, în loc de cinci. Se modifica, de asemenea, anumite probe susținute la examenul de capacitate, cu aplicare din anul 2016, în sensul eliminării probei transdisciplinare la matematică și științe, prin modificarea art. 74 alin. 5 din LEN”

Din septembrie 2012 şi până în prezent au fost publicate în Monitorul Oficial peste 80 (optzeci) de de ordine de ministru, la care se adaugă trei ordonanțe de urgență care conţin şi măsuri din domeniul educației. Se pare că transparența nu este o condiţie esenţială pentru actualul guvern (cum nu a fost nici pentru cele dinainte), în consecinţă nu au fost făcut niciun fel de consultări publice! Mai nou LEN este din nou pe masa de lucru a parlamentarilor.

Este limpede ca ministerul nu are vreo intenție să se consulte cu cineva, mai ales cu plătitorii de taxe. În 2012 consultarea publică pe marginea actelor normative emise de minister a fost mai degrabă o parodie. Atunci ministrul Funeriu spunea că există voință politică pentru consultare, dar in fapt ea nu a avut loc niciodată. Dar dacă nu se fac consultări, atunci cu siguranţă se fac modificări, cu duiumul. Ultimul prilej pentru a modifica , este dat de ordonanța de urgență a Guvernului 92/2012, care prevedea mai multe schimbări discutabile:

-         revenirea clasei a IX-a la liceu;

-         prorogări de termene;

-         reintroducerea funcției de educator și mai multe schimbări cu privire la asigurarea calității în învățământul universitar

-         Deputații au profitat de dezbaterea legii de aprobare a ordonanței pentru a adăuga și alte modificări ale Legii Educației Naționale.

Modificările din LEN privesc metodologia  de admitere la liceu și a probelor de la examenul de capacitate, precum și durata studiilor gimnaziale, respectiv liceale. Conform celor spuse de către ministrului Remus Pricopie, examenul va avea două componente noi: evaluări făcute în timpul anului școlar, în clasa a VIII-a, la limbă străină și informatică “. Sunt multe voci care spun că eliminarea probei transdisciplinare consolidează învățarea pe bază de reproducere mecanică și nu stimulează mobilitatea intelectuală a elevilor cantonați în manuale și programe ne reformate. Elevii de gimnaziu care vor da în doi-trei ani, admiterea la liceu, se întreabă şi ei, cum va arăta această admitere. Absolvenţii clasei a VIII-a din 2012 vor merge după vechiul sistem, anterior Legii Funeriu, unde media generală şi media de la evaluarea naţională au, fiecare, o pondere de 50%.

O altă schimbare care priveşte comunitatea părinţilor în mod direct, se referă la Consiliul de Administrație din școli. În actuala lege, definit ca unic organism de conducere și decizie în școli, se deschide în direcția unei proporționalități echitabile a prezenței părinților, în vreme ce în noua formă se prevede, la articolul 96, alineatul 2, că, „dintre membrii consiliului de administrație, alții decât directorul, 50% sunt cadre didactice alese de către personalul didactic al unității de învățământ și 50% sunt reprezentanți ai părinților, ai autorităților administrației publice locale și ai operatorilor economici, după caz “.

           Conform Open Society Institute Education Support Programme, în cadrul proiectului Advancing Educaţional Inclusion and Quality în South East Europe http://www.see-educoop.net/aeiq/index.htm a fost realizat un studiu internaţional la care au participat şi directori de şcoli din România. Răspunsurile lor indică o opinie mai degrabă conservatoare în ceea ce priveşte rolul părinţilor. Aceştia sunt implicaţi cu precădere în activităţi sociale şi culturale sau în chestiuni administrative. Directorii nu văd un beneficiu al participării părinţilor la deciziile privind conţinuturile educaţiei şi consideră că părinţii nu au competenţa necesară pentru a se implica în aceste aspecte. Nu este de mirare că principalele activităţi în care sunt implicaţi părinţii sunt tocmai cele socio-culturale şi rareori au un cuvânt de spus în ceea ce priveşte conţinutul curriculumului sau selectarea profesorilor. Din această cercetare reiese că implicarea părinților în viața școlii nu este dorită nici de către profesori și nici chiar de către părinții înşişi, care nu înțeleg că pot face diferența și nu vor o sarcină în plus. (Personal cred că nici profesorii nu au prea multe drepturi de a participa la deciziile privind conţinutul educaţiei. Din păcate, pentru mulţi dintre ei implicarea părinţilor, a comunităţii şi programele deschise, sunt chestiuni insignifiante)

            În cazul nostru, la Liceul Teoretic “ Nicolae Bălcescu” din Medgidia situaţia este cu totul alta. Există o colaborare bună între şcoală şi părinţi,  iar odată cu înfiinţarea Asociaţiei “Comitetul de părinţi LTNB Medgidia , deja s-a trecut de la nivelul de “tatonare” şi discuţii, la fapte concrete.                       Se pare că aici viitorul sună ( mai) bine. Dar despre toate acestea, . într-un articol viitor

Să auzim numai de bine!

Laurenţiu Olaru

Referinţe:

HotNews. Măcelărirea Legii Educaţiei în Camera Deputaţilor

Daniel Funeriu: Ordonanţa lui Andronescu

Revista 22 Raluca Alexandrescu Demontarea Legii Educației

Afirmaţiile făcute în articol sunt responsabilitatea exclusivă a autorului.